Monografia satului Strâmba                                          

după   înv.    Ilie  Drăgan

 Învăţătorul  Ilie Drăgan s-a născut  la 11 noiembrie 1904 în comuna Strâmba, judeţu Vlaşca. După ce a făcut şcoala primară în comua natală, a urmat cursurile Şcolii normale din Grădiştea, după absolvirea căreia a fost învăţător în comuna Strâmba ( 1934-1960).Învătătorul Ilie Drăgan a încercat prin anii 1940 să încropească o monografie a satului Strâmba pe care o reproducem aproape în întregime .

 AŞEZAREA  SATULUI   STRÂMBA

 Satul  Strâmba este aşezat între râul  Câlniştea şi râul Neajlov, nu departe de confluenţa lor. Râul Neajlov este în partea de est a satului, la o depărtare de 2 km. Râul Câlniştea în partea de sud a satului la o depărtare de 1km. În partea de est a satului sunt lacurile : Oglan, Ograda Joiţei, Prelucă, Coada Roşiorilor, Balta Stejarului şi Balta cu Bivolul ( între Neajlov şi sat).

În partea de sud între Câlnişte si sat sunt lacurile : Ocol, Vadul Vacii şi Bivolarul- în partea de vest. Tot în partea de vest se află dealul Căciulatul şi dealul Bivolarului. În sudul satului, pe partea dreaptă a Câlniştei sunt :  dealul Iaşului şi dealul Uzunu, pe care le desparte valea Iaşului şi valea Drăcii. La piciorul dealului Uzunu , este o mlaştină (cocioc) pe unde nici vitele nu pot trece din cauza nămolului . Acest cocioc este între deal şi râul Câlniştea.

La sud-est de satul Strâmba şi cocioc este aşezat satul Uzunu , înşirat pe o vale , la 1,5 km depărtare de Strâmba în linie dreaptă.

La nord-est de sat, este dealul Beciului. Pe acest deal, la marginea satului , este un beci aflat în patrimoniul naţional ( clădire foarte veche, făcută din cărămidă arsă) ,si din păcate lăsată de izbelişte de autorităţile locale, iar localnicii au transformat-o in groapă de gunoi!

La nord de sat se află satul Singureni, la o depărtare de 10 km. La nord-est este satul Crânguri, la o depărtare de 7 km. Ambele sate se află pe partea stângă a râului Neajlov.

La vest de satul Strâmba se află satul Bila pe stânga râului Câlniştea, la o depărtare de 8 km. Este un sat sârbesc.

  Satul Strâmba se leagă de şoseaua asfaltată Bucureşti – Giurgiu prin satul Uzunu cca 5 km, se mai leagă şi direct prin satul Călugăreni , pe o potecă fără drum ce poate fi folosit numai vara, nefiind practicabil în anotimpurile ploioase ( nota autorului). Acest drum astăzi este practicabil dar este un drum pietruit cu piatră de râu  având multe gropi şi denivelări, fiind prost întreţinut de autorităţile locale actuale.

O altă legătură cu şoseaua Bucureşti –Giurgiu se află prin satul Crânguri, cu un ocol de 10 km.

 Depărtarea până la reşedinţa plăşii Comna este de 21km, iar până la reşedinţa judeţului – oraşul Giurgiu sunt 33 km, satul Strâmba fiind la o depărtare de 35 km de capitală – oraşul Bucureşti.Starea şoselei şi a drumurilor care fac legătura cu satele vecine este foarte rea. De aceea toamna , iarna, primăvara şi pe timp ploios, din cauza noroiului , acest sat se poate socoti complet izolat ca o insulă.  

 Orografia satului Strâmba

 Pe dealul Beciului – la nord, se cultivă vii. La sud , sunt păşuni pentru vite. În vestul satului se află vii şi păşuni.

 Hidrografia

Râul Câlniştea şi Neajlov sunt ape curgătoare. Ocol, Oglan, Ograda Joiţei, Coada Roşiorilor, Balta Stejarului, Balta Bivolul, Vadul Vacilor sunt ape stătătoare, care pe timp de secetă rămân fără apă (seacă).  Toate aceste lacuri, ar fi o bogăţie pentru săteni, dacă ar fi întrebuinţate ca eleştee sistematice pentru înmulţirea peştelui. Aceste lacuri mai pot fi amenajate pentru cultura orezului.      

 Geologie

 În subsolul satului se găsesc nisip şi pietriş, materiale necesare pentru nevoile sătenilor la construcţii. În acest satnu s-a făcut analiza solului, deci nu se cunosc alte bogăţii ale solului.

 Clima

 Căldura în timpul verii, prin lunile, iulie-august , atinge +45 grade celsius, şi iarna – 35 grade celsius. Ploile cele mai multe sunt toamna şi primăvara şi mai puţin vara.

 Vânturile

Crivăţul aducător de ploi, care bate dinspre nord-est , Băltăreţul bate dinspre sud şi Austrul sau „ traista goala”  bate dinspre vest, sărac în ploi – căruia i se mai spune şi „ Sărăcilă” .

 Flora

La est, pe lângă râul Neajlov, cresc stejari, frasini, ulmi, arini, carpeni, plopi, sălcii, arţari, aluni, peri, lemn câinesc, cătină, mesteacăn, etc.

 Fauna

 Animalele : boi, cai, oi, bivoli, capre şi porci. Păsări : găini, curci, raţe, gâşte, porumbei şi bibilici. Peşti : în apa râului Câlniştea sunt peşti mici numiţi , vârlugi. Vânatul şi obiceiul vânatului : iepuri, raţe şi gâşte sălbatice, prepeliţe, fazani, potârnichi, vulpi. Fazanii au dispărut datorită neîngrijirii vânatului şi vânării abuzive. Vânători iscusiţi nu au fost pentru a lăsa anumite obiceiuri.    

 Demografia

 Numărul locuitorilor la acea dată era: 2564, densitatea – 35 locuitori pe km pătrat. După naţionalitate şi confesiune, nu sunt decât români ortodocşi. Familiile de români : 1205 , familii de ţigani -26 .